Absolventi ai CSRJ-AH, la cea de a XVIa aniversare

By:
Posted: 17/08/2021
Category: Familia CSRJ


Alexandru Dudescu





1. O scurta prezentare: cu ce te ocupi acum si un mic istoric profesional

In prezent sunt Software Engineer la UiPath Romania si lucrez cu tehnologii web. UiPath creeaza roboti software - programe menite sa automatizeze sarcinile digitale repetitive pentru a permite utilizatorilor sa se concentreze pe cele care necesita creativitate. In cadrul companiei lucrez alaturi de o echipa de oameni extrem de pasionati la produsul UiPath Orchestrator, programul care permite gestionarea unui numar mare de astfel de roboti in cadrul unei organizatii.

Desi am fost pasionat de tehnologie inca din liceu cand participam la competitii de robotica, am incercat sa profit de fiecare oportunitate pentru a explora pasiunile pe care as fi putut sa le transform ulterior intr-o cariera. Facultatea a constituit un mare sprijin in acest sens prin bursele pe care mi le-a pus la dispozitie si de care sunt mandru ca le-am obtinut. Astfel, in anul 3 de licenta (2017) am lucrat in cadrul unui proiect de marketing pentru U.S. Space and Rocket Center, Alabama, U.S. iar in toamna aceluiasi an plecam in Japonia pentru a face un internship de o luna de zile orientat pe eticheta de business si limba japoneza la un hotel de 5 stele in insula Okinawa.









Apoi, in anul 3, imi exploram pasiunea pentru dezvoltarea de jocuri in cadrul primului meu job full-time la Ubisoft, iar cativa ani mai tarziu profitam de inca un internship in Japonia la o companie care aplica tehnologii de inteligenta artificiala pentru asigurarea sigurantei in domeniul utilajelor industriale.





2. Cum ai ajuns sa studiezi despre Japonia? Ce te-a atras la Japonia si la cultura japoneza?

Am fost atras de Japonia din doua perspective:

- Cea a roboticii: In liceu fiind pasionat de robotica, urmaream si scena campionatelor de sumo robotic si line-follower, proeminenta in Japonia.
- Si cea a animeurilor, cu care majoritatea cititorilor cred ca sunt deja familiari.

Desi am fost atras initial de cultura pop, am fost cu adevarat cucerit dupa ce am descoperit aspectele mai profunde ale culturii japoneze: filosofia de viata ikigai, respectul fata de tot ceea ce ii inconjoara, etica de munca, traditiile si artele japoneze si de modul in care toate acestea se reflecta in limba. Am descoperit mediul educational cultivat la CSRJ si, avand sustinerea parintilor sa explorez aceasta pasiune, am inceput sa studiez limba si cultura japoneza consecvent din iarna clasei a 11-a (2013). Faptul ca locuiam in Ploiesti nu a constituit un impediment si weekend de weekend am facut naveta la Bucuresti pentru a participa la cursurile si evenimentele organizate in cadrul CSRJ.





3. Care au fost cele mai mari provocari, respectiv realizari personale, in cele trei experiente nipone de practica sau studiu: Okinawa, Nagaoka, Fukui.

Toate cele 3 experiente mentionate au venit cu provocari proprii dar si cu lectii pretioase.

In Okinawa am fost la un internship de o luna de zile la un hotel de 5 stele in vara anului 2017. A fost prima data cand am fost "pe cont propriu" intr-o tara a carei limba nu o stapaneam foarte bine si cand nu m-am lasat descurajat de faptul ca engleza nu-mi era de prea mare folos. Aici am invatat sa vorbesc, sa renunt la idealul meu de a vorbi o japoneza perfecta si la teama de a spune ceva gresit. Tot aici am invatat pe propria-mi piele faptul ca japonezii au o etica a muncii care tinde spre perfectionism - insemnand si faptul ca tu, ca strain, aduci cu tine un bagaj de stereotipuri pe baza carora poti fi usor etichetat si ca trebuie sa dovedesti ca esti gata sa faci sacrificii, sa fii un jucator de echipa si ca se pot baza pe tine. Nu este deloc usor sa castigi increderea unui astfel de colectiv dar momentul in care reusesti si esti felicitat pentru eforturile tale, acest lucru iti ofera o satisfactie unica. Poate cea mai mare realizare cu care am plecat de aici este faptul ca desi activitatea mea profesionala ca programator este departe de industria hoteliera, a fost unul dintre punctele de pe CV-ul meu care a atras atentia tuturor angajatorilor.









In Nagaoka am participat la un internship de 2 luni in vara anului 2019, de aceasta data ca Software Engineer cu tehnologii de procesare video in timp real si inteligenta artificiala. Nagaoka a ridicat stafeta la nivelul urmator, intrucat aici mi-au fost necesare cunostinte tehnice de specialitate in limba japoneza pentru a putea comunica cu echipa. A trebuit sa comunic eficient care sunt dificultatile pe care le intampin, cum imi propun sa abordez diferite probleme si toate celelalte aspectele legate de munca mea. Nagaoka a constituit o provocare din multe puncte de vedere, intrucat naveta de la cazare catre locul de munca, programul de lucru strict, si dorinta de a mentine un echilibru intre viata personala si cea profesionala m-a fortat sa-mi dezvolt abilitati de palanificare a timpului cu precizie de shinkansen, si mi-a dezvoltat o disiciplina de fier. Cu toate ca startul a fost mai dificil, pana la final am reusit sa fiu apreciat pentru contributia adusa proiectului, iar colegii mi-au marturisit ca s-au atasat de mine si ca si-ar fi dorit sa pot petrece mai mult timp alaturi de ei.









Cel mai recent pe lista experientelor mele cu Japonia este semestrul ca exchange student facut la University of Fukui incepand cu Oct 2019. Am gasit acolo un mediu educational extraordinar, sustinut de profesori extrem de pasionati si studenti din toate colturile lumii. Experienta la Fukui mi-a oferit o deschidere asupra lumii, nu doar a Japoniei si m-a ajutat sa imi fac cunostinte de pretudineni: Statele Unite, Mexic, Brazilia, Taiwan, Coreea si multe alte tari. Fiind o bursa de cercetare in primul semetru al celui de-al doilea an de master, a fost un prilej excelent pentru a lucra la teza mea de disertatie. De asemenea, sunt extrem de fascinat de artele si cultura Japoniei iar zona Echizen de langa Fukui a fost gazda ideala pentru curiozitatea mea: Am vazut cum se fabrica washi - hartia traditionala japoneza, obiectele decorate cu urushi - lac japonez traditional, renumitele lame si cutite de echizen si am invatat sa fac soba - taitei japonezi - in cadrul unui atelier traditional.









Toate cele 3 experiente m-au invatat cat de important este sa pui pasiune in tot ceea ce faci si ca este nevoie de multa consecventa pentru rezultate vizibile.





4. Ce ti-a placut cel mai mult in Japonia? Care sunt cele mai frumoase amintiri?

Atunci cand vizitezi o tara straina ar trebui fara doar si poate sa te bucuri si de minunile lumii moderne pe care le poti intalnii in orasele mari precum trenurile de mare viteza, de privelistea pe care ti-o poate oferi Tokyo SkyTree sau de zecile de magazine care vand produse pe care doar aici le poti regasi. Pentru mine insa este extrem de important sa incerc pe cat posibil sa experimentez cultura traditionala si autentica iar din acest punct de vedere am cateva amintiri extraordinare:

Prima dintre aceste amintiri ar fi excursia culturala din 2016 alaturi de CSRJ, cand am pasit prima data pe teritoriul Japoniei. In timpul acelei excursii am innoptat la un templu din Takayama, un loc care emana mult calm si energie pozitiva. Tot atunci am tratit pentru prima data experienta unui onsen si am participat la un ateleier de betisoare decorate cu aur in Kanazawa.









Apoi a urmat experienta din Okinawa, unde timp de o saptamana am fost primit cu multa caldura de familia prietenului si colegului meu de internship Tomofumi. Timp de o saptamana am locuit alaturi de acesta, am dormit pe tatami, am trait si am mancat ca un japonez si am participat la un festival cu momente de dans traditional, sustinute si de membrii familiei sale.

Cea mai recenta amintire este alaturi de un alt prieten japonez pe care l-am intalnit in Fukui si anume Eisei. In perioada anului nou in Japonia, de la nici o masa nu lipseste mochi, un desert traditional Japonez care se bucura recent de multa popularitate si la noi in tara. Sunt si aici extrem de recunoscator pentru ca am fost primit cu multa caldura in intimitatea familiei sale pentru a participa la aceasta traditie a mochitsuki (facutului de mochi). Am manuit un ciocan urias de lemn cu care am batut orezul si ne-am bucurat cu totii de rezultatul foarte delicios.

Imi sunt dragi toate clipele pe care le-am petrecut in tara soarelui rasare insa acestea sunt cateva dintre momentele in care am simtit ca respir cultura nipona.









5. Cum crezi ca te-a ajutat pregatirea de la Centru in ceea ce inseamna dezvoltare personala/profesionala?

Inca din liceu am rezonat foarte mult cu un citat a lui Thomas Huxley: Incearca sa inveti ceva despre toate si totul despre ceva. In timp ce misiunea de a invata totul despre ceva mi-am asumat-o pe cont propriu, pentru cea de a experimenta m-am bazat foarte mult pe DSA.

Pentru mine, Centrul a fost terenul meu de joaca unde am avut libertatea de a-mi aplica si dezvolta cunostintele despre orice ma pasiona. In primele mele zile ca voluntar am primit in grija site-ul centrului si am contribuit la crearea si stabilirea unei prezente online. Am invatat cum se organizeaza un eveniment si m-am ocupat de toate aspectele de la planificare, primirea oaspetilor, pana la regia tehnica si transmiterea live a acestora. Am fost prezentator, am cantat pe scena galei alaturi de artisti japonezi, am filmat si montat diverse momente artistice, iar anul trecut m-am ocupat de montarea si difuzarea intregii gale Haru Urara.









Prin intermediul centrului am avut oportunitatea de a colabora direct cu Ambasada Japoniei in Romania in decursul activitatii mele ca voluntar. Munca mi-a fost apreciata de fiecare data iar anul acesta am avut onoarea sa primesc un certificat de apreciere din partea E.S. Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei in Romania, pentru sprijinul acordat in realizarea unui montaj video cu ocazia Zilei Nationale a Japoniei.

Desi ar putea cu usurinta sa angajeze echipe de profesionsti, DSA alege de fiecare data sa ofere increderea si responsabilitati reale voluntarilor sai, cultivand un mediu educational aparte in care voluntarii se sustin reciproc, invata unii de la ceilalti si fiecare din greselile proprii, si unde meritele iti sunt recunoscute de fiecare data.

CSRJ a fost locul care m-a ajutat sa-mi dezvolt abilitatile si etica de munca pe care o am astazi si care m-a facut sa ma remarc in numeroase contexte: si atunci cand am pasit intr-o sala de interviu dar si in contexte mai putin formale.





6. Care iti este cea mai draga amintire legata de Centru?

O intrebare care ma pune intr-o pozitie foarte dificila pentru ca fiecare amintire pe care o am alaturi de echipa de la Centru este speciala in felul ei. Alaturi de centru am pasit pentru prima data in Japonia, am vorbit despre DSA in fata studentilor unei universitati partenere si am incheiat zilele obositoare cu o vizita relaxanta la onsen. M-am bucurat de scolile de vara si de serile cu foc de tabara in care am cantat si ne-am bucurat impreuna. An de an la Haru Urara asteptam momentele dificile ridicate de neprevazut, gandindu-ma cu bucurie cat de satisfacuti vom fi la final ca am reusit impreuna, ca o echipa, sa trecem peste toate barierele si sa avem inca un eveniment de succes. Alaturi de centru am pasit pe scena galei Haru Urara atat ca artis JRock, prezentator dar si castigator al premiului Kazuko Diaconu. Alaturi de CSRJ m-am bucurat de toate bursele castigate in Japonia si tot aici am invatat sa privesc esecul ca pe un factor motivator.









Asemenea frumusetii cerului instelat intr-o noapte senina, imi place sa cred ca si amintirile pe care le-am facut la centru sunt frumoase prin numarul lor si pentru ca fiecare are o lumina aparte a ei, diferita de toate celelalte.





7. O urare, la final, pentru aniversare.

Doresc tuturor membrilor din familia centrului sa ramana la fel de energici si dedicati, sa fie increzatori si sa lupte pentru ceea ce isi doresc, si prin pasiunea pentru Japonia sa duca numele centrului mai departe, atat pentru ei cat si pentru cei care vin din urma.

La Multi Ani CSRJ-AH!





Fotografii:
©Alexandru Dudescu
Arhiva Personala


Related Posts

Hey, like this? Why not share it with a buddy?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *