Absolventi ai CSRJ-AH, la cea de a XVIa aniversare

By:
Posted: 16/08/2021
Category: Familia CSRJ


Iulia Tucma





O scurta prezentare: Cu ce te ocupi acum? Care a fost drumul parcurs pana aici?

Din martie 2021 lucrez ca Global Corporate Education Consultant la Globis Corporation, in Tokyo, Japonia. Compania este cunoscuta pentru Globis University, Graduate School of Management (MBA), unde am absolvit in 2019

As putea spune ca istoricul meu profesional incepe cu perioada de voluntariat de la Centrul de Studii Romano-Japoneze “Angela Hondru”, din primul an de facultate (2011). Fascinatia pentru Japonia a prins radacini de cand am inceput sa frecventez cursurile de limba japoneza la Centrul de Studii Romano-Japoneze din al 2-lea an de liceu si a atins cele mai inalte culmi in timpul celor 3-4 ani cand am lucrat ca voluntar la CSRJ-AH. (Impreuna cu angajatii Centrului si cu ceilalti voluntari am organizat evenimente culturale, educationale, am ajutat la traduceri si la promovare). In vacanta de vara din 2012 am primit oportunitatea de la CSRJ de a lucra ca intern la o companie care comercializeaza vinuri in Miyazaki, Japonia. Visul de a trai in Japonia pentru o perioada de timp in sfarsit avea sa fie implinit.

In ultimul an, studenta a programului de master in afaceri la Universitatea Romano-Americana, m-am angajat la Bitdefender, unde am lucrat pentru 1 an jumatate ca Junior Account Manager – experienta care ma ajuta cu siguranta la jobul din prezent. Aici am primit oportunitatea de a participa la un targ IT in Tokyo, o alta experienta interesanta si utila. Pentru ca eram insetata de cunoastere si de schimbare, am ales sa parasesc compania romaneasca si am lucrat la alte doua companii. Apoi am ales sa aplic la programul de MBA la Globis University si la bursa de cercetare MEXT. Astfel am ajuns din nou in Japonia in 2018 si nu am mai plecat de atunci.









Cum ai ajuns sa studiezi despre Japonia? Ce te-a atras la Japonia si la cultura japoneza?

Pe scurt, cultura traditionala japoneza a reprezentat primul imbold de a studia aceasta limba. Copil fiind, am vazut emisiuni si filme despre kimonouri, samurai, case si gradini japoneze si am observant cat de diferita este cultura lor fata de tot ce stiam pana atunci. Fiind dintotdeauna motivata de curiozitate, in primul an de liceu (CN Sf Sava din Bucuresti) am inceput sa fac meditatii de limba japoneza, dar dupa cum am precizat anterior, interesul pentru aceasta cultura a prins roade cand am descoperit CSRJ-AH si cand am inceput sa particip si sa sustin organizarea evenimentelor culturale.









Cateva cuvinte despre exeperientele japoneze de la Centru: Programul Cultural, scolile de vara. Cu ce amintiri frumoase ai ramas?

Cred ca aceasta intrebare este cea mai grea pentru mine. Participand la probabil toate evenimentele organizate de CSRJ-AH din 2008/2009 pana in 2014/2015, imi este imposibil sa aleg doar cateva. As putea spune ca cele care au avut cel mai mare impact pentru mine au fost primele evenimente si scoli de vara, unde am intrat in contact pentru prima data cu profesori si voluntari japonezi, si cu amabilitatea si caldura lor. De exemplu, unul dintre primele evenimente la care am participat a fost o piesa de teatru despre Amaterasu, zeita care a creat Japonia, si despre legendele japoneze. Un alt exemplu care mi-a ramas clar intiparit in minte este prima scoala de vara (2009) unde am avut cursuri de limba japoneza, evenimente si jocuri traditionale in fiecare zi, alaturi de voluntarii japonezi. Pe 7 din luna a 7-a (7 iulie), ne-am scris toti dorintele pe o foaie colorata de hartie si le-am agatat intr-un copac – o parte din festivalul traditional “tanabata”. Intr-o alta scoala de vara am ascultat fascinati povestea primului cuplu japonez-roman si despre cum au biruit obstacolele secolului trecut pentru a fi impreuna.

Dar nu as putea incheia acest raspuns fara a preciza ceremonia ceaiului si cursurile la care am participat in fiecare weekend timp de aproximativ 2 ani, cursuri care au fost predate de catre un reprezentant al scolii Urasenke (ceremoniei ceaiului).









Cum este viata de student in Japonia? Cum este sa lucrezi pentru o Universitate nipona?

Ca parte a programului MEXT, am fost studenta un semestru la Tokyo University of Foreign Studies pentru a-mi imbunatati nivelul limbii japoneze, iar in urmatorul an am fost student al Globis University, Graduate School of Management (Full-Time English MBA program). A fost un program intens, unde am invatat multe, nu numai despre business si regulile lumii capitaliste, dar si despre diferite culturi, avand colegi din 15 tari.

Inainte sa lucrez la Globis, am lucrat timp de 1 an pentru o companie japoneza destul de traditionala. As putea spune ca nu mi s-a potrivit, dar am invatat multe despre regulile scrise si nescrise intr-o companie japoneza. In prezent sunt fericita unde lucrez; imi face placere sa lucrez in domeniul educational, sa sustin anagajatii companiilor sa se dezvolte pe plan profesional pentru a crea o schimbare pozitiva in societate. In plus, compania este flexibila (mai ales pentru o companie japoneza) si “foreign friendly”.









Ce iti place cel mai mult in Japonia? Cum te-ai acomodat?

Ca student m-am acomodat usor. Avand in vedere ca am fost student cu bursa in alte tari de 2 ori inainte (Erasmus, de la Universitatea Romano-Americana, in Cehia si Islanda), imi prieste viata de student in strainatate: schimbarile, entuziasmul descoperirii unor noi locuri, persoane, culturi.

La primul job, in schimb, nu a fost atat de usor sa ma adaptez. Reguli stricte (si fara noima de cele mai multe ori), comunicarea nu era foarte transparenta, si putinii straini care lucrau acolo erau considerati outsideri. Probleme pe care multi straini le resimt.

Un alt aspect care merita mentionat aici este ca foarte multi dintre noi traim in “gaijin bubble” * (unii cu intentie, altii nu). In Tokyo, fiind un cultural and business hub, sunt multi rezidenti straini, si avand experiente similare cand ne mutam aici, ne e mult mai usor sa relationam intre noi. Si mai este si aspectul limbii japoneze. Se spune ca cu cat avansam in studiul limbii japoneze, cu atat devine mai grea – si pot spune ca este adevarat.

Iar referitor la intrebarea “ce imi place la Japonia”, imi este destul de greu sa raspund concret. Lucrurile care m-au fascinat la inceput devin normale cu timpul, si incep sa le consider ca fiind de la sine intelese (amabilitatea oamenilor, punctualitatea mijloacelor de transport, siguranta strazilor, mancarea japoneza, etc.). Dar banuiesc ca ceea ce imi place cel mai mult dupa 3 ani, mai ales la Tokyo, este diversitatea, si nu numai, a oamenilor din jur, dar si a locurilor, restaurantelor, modalitatile de petrecere a timpului liber, etc. (Exista cate ceva pentru oricine.)
*gaijin = straini









Cateva cuvinte despre job hunting la Tokyo: ce presupune, cum se procedeaza? Cat de greu ii este unui strain sa isi gaseasca de lucru la Tokyo?

Procesul de job hunting in Japonia este lung si frustrant, mai ales pentru un strain. Sunt multi pasi si multi intermediari (de ex. recruitment agents) si majoritatea aspectelor se intampla in limba japoneza. Din ce am observat in jurul meu, singurii straini care nu stiu limba japoneza, dar care si-au gasit de munca sunt profesionisti in finante sau IT. Un alt aspect important este networking (conteaza foarte mult pe cine stii si impresia pe care o formezi). Personal, primul job l-am obtinut prin intermediul universitatii, iar al 2-lea prin networking si facand o impresie buna.









Care iti este cea mai draga amintire legata de Centru?

Am mintit mai devreme: aceasta este intrebarea la care mi-e cel mai greu sa raspund. Dar voi alege prima participare la Programul Cultural al CSRJ in Japonia, care a fost posibila datorita generozitatii Centrului. In 2011 am castigat “Cel mai bun student al anului” si premiul a fost o excursie in Japonia. Pe langa faptul ca a fost prima oara cand am zburat cu avionul, eram atat de entuziasmata incat nu am putut sa dorm deloc. Nu pot alege doar un moment; eram ca un copil care a descoperit zapada. Eram fascinata si faceam poze la tot pasul si cu random Japanese people (acum cand ma gandesc mai bine, e putin dubios si cam nepoliticos).









O urare, la final, pentru aniversare

Tare ma bucur sa observ cum Centrul creste de la an la an: de la cateva clase de limba japoneza, la angajat profesori japonezi, la colaborari cu universitati din Japonia si la a implini visele studentilor de a trai in Japonia. Si eu sunt printre cei carora Centrul le-a implinit visul, si nu numai o data. Dedicatia si pasiunea angajatilor si voluntarilor este nemarginita. Pe langa toata sustinerea pe acest drum de a invata (despre limba, cultura traditionala, filme, cultura pop, business environment, si multe altele), de a ajunge in Japonia si de a-mi alimenta fascinatia pentru aceasta cultura, Centru mi-a fost intotdeauna a second home. Am cunoscut oameni care m-au ajutat sa ma formez ca si adult. In plus, toti voluntarii au fost considerati parte din familie, si vocile le erau ascultate. Sunt foarte recunoscatoare ca am facut parte din aceasta familie pentru multi ani. Last, but not least, it was all fun and laughter! La cat mai multi ani frumosi si productivi!









Fotografii:
©Iulia Tucma
Arhiva Personala


Related Posts

Hey, like this? Why not share it with a buddy?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *