05/05/2022

Shibamata, între trecut și prezent : pe urmele lui Tora-san

Untitled-1

Când ne gândim la o excursie în Japonia, de obicei visăm la acele locuri faimoase care au inspirat scriitorii și pictorii japonezi, sau pe care le-am văzut în poze sau clipuri. Dar, pe lângă aceste mijloace de a cunoaște Japonia, mai există unul iubit de aproape toți – filmul! Așadar, vă propunem să descoperiți un colț al Japoniei unic și captivant, citind acest articol în care vă prezentăm cartierul Shibamata din Tōkyō, așa cum apare în zilele noastre, cât și în jurul anilor 1970-1990, când a fost filmată seria de filme Otoko Wa Tsurai Yo la această locație. Totodată, vă facem cunoștință cu Tora-san, personajul principal, și vă prezentăm atracțiile turistice dedicate fanilor seriei. De asemenea, vă recomandăm cu drag să vizionați trailerul de la sfârșitul articolului!

Cartierul Shibamata din districtul Katsushika este unul din cele mai fermecătoare cartiere vechi din Tōkyō, situat de-alungul râului Edogawa, la marginea nord-estică a metropolei. Este un loc care transpune orice călător într-o epocă mai veche, fiind păstrate numeroase edificii din perioadele Edo și Meiji, magazine și restaurante, care datează din perioada Shōwa, sau chiar cu o istorie de peste 100 de ani.

Două dintre cele mai emblematice obiective culturale și turistice dintre acestea sunt Templul Shibamata Taishakuten, înființat în anul 1629, și strada comercială care duce înspre templu, numită ,,Shibamata Taishakuten Sandō”, unde puteți să degustați specialități locale și aveți șansa de a interacționa cu vânzătorii amabili.

Totodată, Shibamata este renumit și datorită personajului Tora-san din seria de filme Otoko Wa Tsurai Yo (,,E greu să fii bărbat”), regizată de Yoji Yamada. În aceste filme, Shibamata este locul natal al protagonistului Torajiro Kuruma, al cărui rol a fost interpretat de actorul Kiyoshi Atsumi. Încă de la lansarea primului film în 1969, seria s-a bucurat de un mare succes, și a continuat până la episodul cu numărul 48, lansat în 1995.

Filmele urmăresc viața comiculului Tora-san, un bărbat cu inimă bună dar care intra de nenumărate ori în bucluc din cauza firii sale impulsive și… prea sincere. În fiecare episod, Tora-san călătorea într-un oraș diferit, sau chiar într-o țară străină, vânzând diverse obiecte și suveniruri. Acolo, întâlnea o femeie de care se îndrăgostea lulea, sentimentele sale fiind refuzate de fiecare dată, în mare parte din cauza stilului său de e viață instabil și a înfățișării sale. Cu toate acestea, la finalul călătoriilor, se întorcea întotdeauna acasă, dornic să își revadă familia și vecinii și să le povestească despre peripețiile sale.

Îmbrăcat la costum, cu sandale în picioare, o pălărie pe cap și cu servieta ponosită într-o mână, Tora-san își făcea apariția în gara Shibamata sau pe malul râului Edo, îndreptându-se apoi înspre casa unchiului și mătușii de pe Taishakuten Sandō.

Dacă veți ajunge în gara Shibamata, veți fi întâmpinat de statuile adoratului drumeț și a surorii sale, Sakura. Acestea s-ar putea spune că reproduc o scenă care se repetă adesea în filme: Tora-San, luându-și rămas bun de la sora lui, hotărât să pornească într-o nouă aventură.

Statuile personajelor Tora-san și Sakura

În filme, cât și în zilele noastre, Shibamata este un mic univers al legăturilor comunitare și al magazinelor tradiționale. Se află în zona cunoscută sub numele de „Shitamachi”, regiunea joasă din Tōkyō a cartierelor cu multe străduțe înguste unde era concentrată clasa muncitoare încă din perioada Edo. Străduța Shibamata Taishakuten Sandō, așa cum apărea în filme, era un loc cu o atmosferă veselă și primitoare, fiind mereu plină de localnicii și călătorii care vizitau zona pentru a se bucura de magazinele și standurile cu specialități locale, precum cele din pește, standurile cu fursecuri din orez, tăițeii Soba, magazinele de dulciuri japoneze. Multe dintre acestea mai există și în ziua de azi.

Plimbându-vă în această zonă, s-ar putea să vă simțiți ca și cum ați fi pe platoul unui film japonez de epocă. Fiind un adevărat simbol al cartierului, Tora-san este celebrat prin postere și pancarte în stil retro, existând de asemenea câteva magazine dedicate special fanilor serialului.

Magazinul de dulciuri japoneze în care unchiul și mătușa lui Tora-san vindeau cândva ,,kusa-dango” (găluște dulci din făină de orez), vinde chiar și astăzi aceeași gustare. Înainte de apariția filmelor, magazinul se numea Shibamata-ya, dar succesul seriei a determinat ca magazinul să-și schimbe numele în Tora-ya.

La capătul străzii comerciale se află templul Shibamata Taishakuten. Numele oficial al templului este Kyōeizan Daikyōji, însă datorită zeului budist Taishakuten consacrat în incintă, numele de Shibamata Taishakuten a ajuns să fie des folosit ca prescurtare. A fost înființat în perioada Edo timpurie, mai exact în anul 1629, însă, majoritatea clădirilor existente au în jur de 100-130 de ani. Poarta Nitenmon din fața incintei, construită în 1896, este una din atracțiile principale, pereții porții fiind ornați cu sculpturi de lemn captivante. Astfel de sculpturi complexe și detaliate pot fi văzute și pe pereții clădirii Taishakudō, unde este consacrat zeul Taishakuten. În partea din spate a clădirii veți găsi o altă atracție unicată: o galerie unde se află 10 sculpturi care au fost realizate între anii 1922-1934 și care ilustrează anumite legende din Sutra Lotusului.

Templul este prezentat în mai multe episoade, fiind un loc unde localnicii se adună pentru a sărbători festivalurile locale, pentru a se ruga sau pentru a venera zeii consacrați.

Secvență din fața Templului Shibamata Taishakuten, anul 1969 (Episodul 1)

În apropierea străzii comerciale, la aproximativ 6 minute de mers pe jos, puteți găsi Muzeul Tora-san, un loc care omagiază viața popularului protagonist. Aici veți putea vedea numeroase obiecte și decoruri autentice care au fost folosite pe platourile de filmare – fotografii, costume, setul de film al magazinului de dulciuri utilizat începând cu episodul 5, cât și reproduceri în miniatură a unor locații din Shibamata sau din zone învecinate. Alte zone ale muzeului vă oferă șansa de a vă întoarce și mai mult în timp: o reproducere a străduței Taishakuten Sandō din anii ’60 și diorame care prezintă scene din viața lui Tora-san de când era tânăr.

După vizita la Muzeul Tora-san, mergeți în direcția râului Edo și veți găsi o altă atracție remarcabilă: trecerea Yagiri-no-Watashi, care este în funcțiune încă din perioada Edo. Această trecere unește țărmul din Shibamata de orașul Matsudo din Chiba, prefectura învecinată. În trecut, existau multe astfel de bărci folosite pentru a transporta pasageri și mărfuri. Însă, în prezent, trecerea Yagiri-no-Watashi este singura trecere din Tōkyō care a rămas activă, și este utilizată în mod principal ca atracție turistică.

Timp de 10 minute, puteți să traversați râul Edo într-o barcă cu vâsle din lemn condusă de un vâslaș, în timp ce vă bucurați de priveliștea idilică și de sunetul liniștit al râului.

Atât râul cât și barca apar în filmele Tora-san: chiar în primul episod, îl vedem pe Tora-san întorcânduse în Shibamata pe această bărcuță. În multe scene, protagonistul se odihnește pe dealul de lângă malul râului, cufundat în gândurile sale, suferind din dragoste sau plănuind următoarea aventură.

În încheiere, putem spune fără nicio îndoială că Shibamata este o adevărată comoară ascunsă care păstrează atmosfera unei lumi de odinioară, deosebindu-se de peisajul urban al orașului Tōkyō care se află în continuă modernizare.

Este un loc unde vă puteți planifica o excursie de o zi minunată. Cartierul Shibamata, cu templele sale vechi de sute de ani, strada comercial unde se resimte spiritul epocii Shōwa și râul Edo ar încânta orice călător. Nu în ultimul rând, fanii filmului vor resimți cu siguranță spiritul lui Tora-san, care este cu adevărat viu în această locație tradiționala din Tōkyō. Dar, pentru moment, mica noastră excursie virtuală în Shibamata va lua sfârșit, și, la fel ca Tora-san, va trebui să pornim și noi într-o nouă aventură. În cuvintele lui Tora-san, Abayo! (,,Rămas-bun!”)

Tora-san’s Cherished Mother ( Otoko Wa Tsurai Yo #2 )

Articol realizat de G. B., cursantă a CSRJ-AH